Alzheimer – O boală tot mai prezentă la nivel global. Simptome, cauze și stadiul tratamentelor actuale

Maladia Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă cunoscută pentru impactul profund asupra memoriei și funcțiilor cognitive. La nivel mondial, aproape 50 de milioane de persoane sunt afectate de această boală sau de afecțiuni similare, iar numărul cazurilor este în continuă creștere.

Ziua Mondială de Conștientizare a Bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, fiind o oportunitate pentru specialiști și societate de a atrage atenția asupra gravității acestei afecțiuni și a nevoii urgente de soluții eficiente.

Cum se manifestă boala Alzheimer?

Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1906 de către medicul german Alois Alzheimer. Această afecțiune a sistemului nervos duce treptat la pierderea funcțiilor cognitive, până când pacientul nu mai este capabil să se descurce singur în activitățile cotidiene.

Printre manifestările comune se regăsesc pierderi repetate de memorie, dezorientare spațială și temporală, dar și incapacitatea de a îndeplini sarcini uzuale, cum ar fi utilizarea telefonului sau pregătirea unei mese. Apariția acestor semnale ar trebui să conducă la o evaluare medicală amănunțită, realizată de specialiști prin teste neuropsihologice în centre specializate.

Cât de răspândită este boala?

Datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății indică existența a aproximativ 47 de milioane de persoane afectate de demență, iar între 60% și 70% dintre acestea suferă de Alzheimer. La nivel global, se estimează că anual sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri noi.

Ce declanșează această boală?

În cele mai multe situații, cauzele exacte care duc la apariția bolii rămân necunoscute. Neurologul francez Stephane Epelbaum, de la Spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, explică faptul că nu se știe de ce la unele persoane neuronii se deteriorează, iar la altele nu. Totuși, mecanismele biologice care determină degradarea progresivă a creierului sunt tot mai bine înțelese de comunitatea științifică.

Factorii de risc identificați până acum

Cel mai important factor de risc este vârsta. Conform estimărilor, după vârsta de 85 de ani, una din patru femei și unul din cinci bărbați pot fi afectați. De la 65 de ani în sus, riscul de a dezvolta această boală se dublează la fiecare cinci ani.

Este important de menționat că Alzheimerul nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii. Există și forme ereditare ale bolii, deși acestea reprezintă doar aproximativ 1% din totalul cazurilor și apar, de regulă, înainte de vârsta de 60 de ani.

Pentru formele non-ereditare, studiile au identificat o serie de factori favorizanți, cum ar fi: lipsa de mișcare, greutatea corporală excesivă, hipertensiunea, diabetul, fumatul, consumul abuziv de alcool și alimentația nesănătoasă. De asemenea, stările depresive, nivelul scăzut de educație, lipsa contactului social și lipsa stimulării intelectuale pot contribui la apariția bolii.

Cum se stabilește diagnosticul?

În trecut, diagnosticarea bolii era dificilă și adesea confirmată abia după moartea pacientului, în urma analizelor post-mortem. Astăzi, medicii pot stabili un diagnostic în faze mai timpurii, în principal prin evaluări clinice și teste de memorie.

Pentru confirmare, se apelează la imagistică medicală – cum ar fi rezonanța magnetică (RMN) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET) – dar și la analize de lichid cefalorahidian, în urma puncțiilor lombare, pentru identificarea biomarkerilor specifici bolii.

Există tratamente eficiente?

În prezent, nu a fost descoperit niciun tratament care să vindece complet maladia Alzheimer. Cercetările în acest domeniu sunt intense, iar specialiștii testează diferite abordări în laboratoare și în cadrul studiilor clinice.

Unele medicamente pot contribui la eliminarea plăcilor de beta-amiloid – proteinele anormale care se acumulează în creierul pacienților – dar până acum acestea nu au reușit să oprească evoluția bolii.

Conform estimărilor profesorului Epelbaum, este posibil ca viitoarele tratamente să fie combinate, pentru a viza simultan mai multe mecanisme implicate în degradarea neuronală.

În concluzie, maladia Alzheimer rămâne una dintre cele mai dificile provocări medicale ale secolului. Chiar dacă știința a făcut progrese considerabile în înțelegerea proceselor care o generează, drumul până la un tratament eficient și accesibil este încă lung. Până atunci, prevenția printr-un stil de viață sănătos și diagnosticarea timpurie sunt cele mai bune arme în fața acestei boli nemiloase.