Tinitusul – mai mult decât un simplu „țiuit în urechi”
Tinitusul reprezintă percepția unui sunet – precum un țiuit, un bâzâit, un șuierat sau chiar zgomote pulsatile – în absența unei surse externe reale. Această afecțiune nu este doar o problemă a urechii, ci este strâns legată de modul în care creierul procesează sunetele.
Poate afecta una sau ambele urechi, iar sunetul perceput poate fi constant sau intermitent, mai slab sau mai puternic, de la o ușoară senzație deranjantă până la un disconfort sever ce afectează calitatea vieții.
În cazurile cronice sau severe, tinitusul are un impact major asupra creierului. Deși debutul său este la nivelul urechii interne (de multe ori ca urmare a pierderii de auz), percepția sa persistentă este cauzată în principal de modul în care creierul reacționează și se adaptează la semnalele anormale.
Cum afectează tinitusul creierul
1. Modificări ale procesării auditive
Atunci când urechea nu mai transmite semnalele sonore în mod normal – de exemplu, din cauza pierderii auzului – creierul încearcă să compenseze lipsa sau reducerea stimulării.
Această compensare determină o hiperactivitate în cortexul auditiv, zona din creier responsabilă cu interpretarea sunetelor. Rezultatul poate fi apariția constantă a unor „sunete fantomă” – țiuit, bâzâit, șuierat – pe care persoana le percepe în mod real, deși nu există o sursă externă.
2. Implicarea altor regiuni cerebrale
Tinitusul nu afectează doar zonele creierului responsabile de auz. Studiile arată că mai multe regiuni ne-auditive sunt activate, inclusiv cele implicate în atenție, memorie și procesarea emoțiilor. Acest lucru explică de ce tinitusul poate provoca anxietate, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.
3. Ciclul negativ de feedback
În multe cazuri, tinitusul generează un cerc vicios:
Tinitus → Creierul îl interpretează ca pe o amenințare → Crește nivelul de stres → Creierul acordă mai multă atenție sunetului → Tinitusul se intensifică.
Acest proces explică de ce afecțiunea poate fi epuizantă mental și copleșitoare emoțional.
Efectele pe termen lung asupra creierului
Creșterea nivelului hormonilor de stres, precum cortizolul
Tulburări de somn, urmate de scăderea performanțelor cognitive
Reducerea capacității de concentrare și a atenției
Apariția tulburărilor de dispoziție (anxietate, iritabilitate, depresie)
Modificări structurale ale creierului observate în unele studii RMN
Concluzie
Tinitusul nu este „doar un zgomot în urechi”, ci o afecțiune neurologică complexă, care influențează mai multe sisteme cerebrale – în special cele implicate în percepția sunetului, atenție, emoții și memorie.
Cu cât creierul investește mai multă atenție și energie emoțională în percepția acestui sunet, cu atât tinitusul devine mai intruziv și mai dăunător. Abordarea corectă presupune nu doar tratarea cauzei auditive, ci și gestionarea reacțiilor creierului, prin terapii care reduc stresul și îmbunătățesc calitatea vieții.