Având în vedere cât de vast este internetul și cât de ușor poate ajunge în aproape orice colț al lumii, nu este de mirare că putem descoperi lucruri surprinzătoare, impresionante sau chiar neplăcute, fără să căutăm prea mult.

Rețelele de socializare, care au devenit extrem de populare, au făcut ca imaginile și videoclipurile să circule mai repede ca oricând. Din această cauză, uneori apar valuri întregi de conținut asemănător, care se răspândesc pentru o perioadă.
Nu ar trebui să ne mire faptul că oamenii adoră să urmărească online videoclipuri despre corpul uman și despre lucrurile ciudate, dar interesante, pe care acesta le poate face.
Probabil ați văzut deja videoclipuri cu stoarcerea coșurilor (destul de neplăcut!), drenarea chisturilor (și mai neplăcut!) sau scoaterea cerumenului din urechi.
Dar ați auzit de pietrele amigdalelor? Eu nu știam despre ele, însă când am văzut un videoclip pe acest subiect, am simțit nevoia să împărtășesc informația și cu voi.
Sunt foarte curioasă în ceea ce privește corpul uman, chiar dacă uneori imaginile nu sunt tocmai ușor de privit. Recunosc că, asemenea multor oameni, am ajuns să mă uit cu interes la acele videoclipuri virale cu „stoarcerea coșurilor”.
Totuși, când am descoperit pentru prima dată un videoclip despre scoaterea „pietrelor amigdalelor”, nu știam la ce să mă aștept.
👉 Ce sunt pietrele amigdalelor?
Până atunci, nici nu auzisem de ele și nu văzusem așa ceva. Probabil nu sunt singura, iar și mulți dintre voi poate nu știți exact ce sunt.
Conform informațiilor de la Clinica Mayo, pietrele amigdalelor (cunoscute și ca „tonsiloliți”) sunt formațiuni mici, dure, de culoare albă sau gălbuie, care apar pe amigdale. În general, nu sunt dureroase și nu pun viața în pericol, iar de cele mai multe ori pot fi tratate chiar acasă.
Aceste pietre apar pentru că diverse particule rămân prinse în crăpăturile amigdalelor – acele structuri ovale din partea posterioară a gâtului care au rolul de a lupta împotriva infecțiilor. Particulele pot fi resturi alimentare, celule moarte, bacterii, fungi și chiar săruri minerale, precum calciul.
Deși sunt destul de frecvente, pietrele amigdalelor nu produc întotdeauna simptome. Atunci când acestea apar, cele mai întâlnite sunt:
respirație urât mirositoare,
durere sau jenă în gât,
tuse,
senzația de corp străin în gât,
durere de urechi (chiar dacă urechea nu are nimic).
Statisticile arată că milioane de oameni se confruntă anual cu pietre la amigdale. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, ele pot fi îndepărtate simplu:
prin clătirea gurii cu apă sărată,
prin împingerea lor ușoară cu un bețișor de urechi (tampon de bumbac),
sau chiar printr-o tuse mai puternică, care le poate desprinde.
Doar în cazuri rare și persistente este nevoie de tratament medical sau de o intervenție la ORL.

Știați despre pietrele amigdalelor? Ați avut vreodată una? Împărtășiți-vă gândurile în comentarii.