Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, autorul volumului „Inteligența materiei” din 1981, oferă perspective valoroase despre stres și impactul său semnificativ asupra sănătății noastre. În acest dialog, el explorează modul în care stresul afectează organismul la nivel neuronal, genetic și imunitar, accentuând necesitatea de a-l gestiona pentru a ne păstra sănătatea și echilibrul.
Stresul: Reacția corpului la traume fizice sau emoționale
Stresul este răspunsul natural al corpului nostru la diverse traume, fie ele fizice, fie emoționale. Potrivit prof. dr. Dulcan, efectele sale asupra organismului se manifestă prin impact direct asupra neuronilor, ADN-ului și sistemului imunitar. „Stresul blochează neurogeneza, adică procesul prin care se formează noi neuroni sau conexiuni neuronale. Acesta poate conduce la o implicație serioasă: creșterea cazurilor de Alzheimer și pierderea capacităților intelectuale în generațiile noastre moderne”, explică prof. Dulcan.
Impactul genetic: Telomerii și îmbătrânirea
Prof. Dulcan atrage atenția asupra efectelor stresului asupra structurii genetice, în special scurtarea telomerilor. Telomerii sunt proteine situate la capetele cromozomilor responsabile cu protejarea materialului genetic. Cu fiecare diviziune celulară, aceștia se scurtează, iar stresul nu face decât să accelereze acest proces. „Acest fenomen duce inevitabil la scurtarea duratei de viață”, explică el.
Sistemul imunitar sub stres: Cum ne afectează furia și mania
Un alt domeniu vulnerabil la stres este sistemul nostru imunitar. „O reacție emoțională puternică, precum furia sau mania, desfășurată pentru doar câteva minute, poate inhiba activitatea celulelor imunitare timp de aproximativ 5-6 ore”, afirmă specialistul. Limfocitele sau celulele „NK” joacă un rol crucial în identificarea și eliminarea celulelor moarte, prevenind inflamațiile și, implicit, dezvoltarea unor boli grave precum cancerul.
Adaptarea la ritmul modern: Provocările lumii tehnologizate
Profesorul subliniază cum ritmul rapid al vieții moderne, susținut de progresul tehnologic, depășește limitele naturale ale capacității noastre de adaptare. Acest exces de stimulare constantă conduce la expunerea la stresorii cotidiană. „Mass-media, prin publicarea predominantă a știrilor negative, și experiențele de viață pline de necazuri contribuie la subminarea sănătății noastre generale”, afirmă prof. Dulcan.
Soluții pentru stres: Schimbarea atitudinii și prioritățile alimentare
Prof. Dulcan subliniază importanța modificării atitudinii personale și colective față de stres. El sugerează că „orice persoană ar trebui să evite să agaseze pe altcineva, deoarece efectul de bumerang al stresului afectează implicit și pe cel care-l provoacă. Gestionarea eficientă a stresului atât la nivel sociotal, cât și individual, este crucială pentru restabilirea sănătății și armoniei în viața de zi cu zi.”
Pe tema alimentației, profesorul critică utilizarea așa-ziselor „prafuri albe” – sarea, zahărul și făina albă. „Alegerile alimentare mai sănătoase, cum ar fi pâinea integrală, care este bogată în nutrienți, sunt neglijate. De asemenea, evitarea fumatului, aditivilor alimentari și a coloranților este esențială pentru un stil de viață sănătos”, explică el.
Influența limbajului asupra minții: Cum să evităm programările negative
Profesorul Dulcan vorbește și despre efectul cuvintelor asupra minții noastre. El subliniază importanța eliminării anumitor cuvinte din vocabularul de bază: „Cuvintele au puterea de a programa creierul. Repetându-ne că îmbătrânim, acest mesaj devine autoîmplinitor. Cuvintele ca ‘îmbătrânire’, ‘îndoială’ sau ‘nu’ trebuie scoase din comunicarea noastră cotidiană pentru a preveni o programare mentală negativă.”
Concluziile prezentate de prof. Dulcan conturează o imagine clară a prevenirii efectelor neplăcute ale stresului, invitând atât la o schimbare a modului de viață, cât și la o reflecție asupra modului în care gândim și comunicăm. O viață echilibrată depinde mult de abilitatea de a gestiona stresul, alegerea alimentelor sănătoase și îngrijirea limbajului intern și extern.
