Cรขnd uศile s-au รฎnchis ศi aparatele au รฎnceput sฤ bipฤie din ce รฎn ce mai repede, Andrei ศi-a dat seama cฤ ceva era รฎn neregulฤ. Dar n-avea nici cea mai vagฤ idee ce aveam de gรขnd sฤ fac รฎn continuare.
Am ieศit pentru cรขteva secunde din sala de urgenศฤ, doar cรขt sฤ-mi spฤl faศa cu apฤ rece ศi sฤ nu leศin. Mฤ ศineam tare, dar รฎn mine clocotea un vulcan care ameninศa sฤ erupฤ รฎn orice clipฤ. Trฤdarea nu doare doar รฎn inimฤ, ci ศi รฎn mรขndrie, รฎn demnitate, รฎn fiecare fibrฤ care รฎncฤ mai crede cฤ omul de lรขngฤ tine n-ar fi capabil de aศa ceva.
Am revenit รฎn camerฤ cu faศa rece ca o placฤ de marmurฤ. รntre timp, Ramona intrase รฎn stare de ศoc hipotensiv. Trebuia intervenit rapid. Andrei รฎncerca sฤ se apropie de ea, dar l-am oprit dintr-o singurฤ privire.
โIeศi afarฤ,โ i-am spus pe un ton atรขt de calm, รฎncรขt a รฎnศeles cฤ nu are voie sฤ se opunฤ. A ezitat o clipฤ, apoi a ieศit cu capul plecat, ca un cรขine care ศtie cฤ a rupt pantofii stฤpรขnului ศi tot el doarme afarฤ รฎn noaptea aia.
Am intrat รฎn sala de operaศii, iar vocea interioarฤ care urla ศi cerea rฤzbunare s-a estompat sub bisturiul precis al profesionalismului. Corpul Ramonei era slab, dar viaศa copilului รฎncฤ mai pulsa undeva acolo. Un puls mic, dar รฎncฤ viu.
โAnestezie generalฤ. Laparotomie urgentฤ,โ am ordonat.
รn timpul operaศiei, mรขinile mi se miศcau aproape mecanic. Aveam control complet. Am descoperit sursa hemoragiei โ o sarcinฤ extrauterinฤ. Copilul nu avea cum sฤ trฤiascฤ, dar eaโฆ putea fi salvatฤ. ศi am fฤcut-o. Nu pentru cฤ o iubeam. Nici pentru cฤ o iertam. Ci pentru cฤ, รฎn ciuda durerii, eu eram medic. ศi pentru cฤ ศtiam cฤ, รฎntr-o zi, o sฤ-i parฤ rฤu. Iar regretele cele mai grele sunt cele pe care le porศi cรขnd ศi-a fost oferitฤ o a doua ศansฤ de la cineva pe care l-ai trฤdat.
Dupฤ trei ore, operaศia s-a รฎncheiat cu succes. Ramona fusese salvatฤ. Sarcina, nu. Am ieศit din salฤ ศi l-am gฤsit pe Andrei pe un scaun din hol, cu capul รฎn mรขini. L-am privit de sus, cumva detaศatฤ. Nu mai era omul meu. Era doar un strฤin care purta chipul lui.
โO sฤ trฤiascฤ,โ i-am spus sec. โDar copilulโฆ nu.โ
A ridicat capul, buimac. Ochii lui cฤutau milฤ, alinare, explicaศii. Dar nu i-am oferit nimic.
โTuโฆ ai fฤcut operaศia?โ a รฎngฤimat.
โDa,โ am zis, uitรขndu-mฤ รฎn ochii lui. โศi m-am asigurat cฤ va avea ศansa sฤ-ศi trฤiascฤ viaศa รฎn continuare. Pentru cฤ eu nu sunt ca voi.โ
A vrut sฤ rฤspundฤ, dar m-am รฎntors pe cฤlcรขie ศi am plecat, lฤsรขndu-l cu gรขndurile lui vinovate ศi cu tฤcerea unei nopศi care schimbase totul.
Zilele urmฤtoare au fost ca o ceaศฤ groasฤ. La spital se vorbea รฎn ศoaptฤ. Colegii mฤ priveau cu un amestec de respect ศi teamฤ. Nu fฤcusem niciun scandal, nu urlasem, nu mฤ victimizasem. Dar toศi ศtiau.
Ramona a stat internatฤ o sฤptฤmรขnฤ. Nu am intrat la ea decรขt de douฤ ori, strict pentru verificฤri medicale. Era palidฤ, tฤcutฤ, cu ochii roศii de plรขns. ศtia cฤ pierduse mai mult decรขt un copil. Pierduse ศi ultimul gram de รฎncredere pe care l-aศ fi putut avea รฎn ea vreodatฤ.
รn ziua externฤrii, m-a rugat sฤ vorbim. Am acceptat, poate din curiozitate, poate pentru cฤ aveam nevoie sฤ รฎnchid cercul.
โAnaโฆ nu voiam sฤ se รฎntรขmple aศa,โ a รฎnceput ea cu o voce slabฤ. โNu a fost planificat. Ne-am apropiat, a fost o greศealฤ, darโฆโ
โDar ce?โ am รฎntrebat-o, tฤios. โDar m-ai minศit รฎn fiecare duminicฤ cรขnd veneai la noi? Sau รฎn fiecare noapte รฎn care eu รฎศi vorbeam de Andrei ศi tu doar zรขmbeai ศi-mi dฤdeai sfaturi?โ
A tฤcut.
โNu eศti un om rฤu, Ramona,โ am continuat. โDoar slab. ศi egoist. ศi te-ai jucat cu focul, crezรขnd cฤ nu te vei arde. Dar uite, acum stai รฎn patul tฤu de spital, ศi eศti singurฤ. Nici el nu mai ศtie ce vrea, nici tu. Dar eu ศtiu. Eu vreau pace.โ
โรศi cer iertare, Ana. Din suflet.โ
Am simศit o strรขngere รฎn inimฤ. Dar nu era milฤ. Era un fel de eliberare.
โIertarea o ai. Dar nu prietenia. ศi nu viaศa pe care aศi distrus-o amรขndoi.โ
I-am รฎntins fiศa de externare ศi am ieศit fฤrฤ sฤ privesc รฎnapoi.
Andrei a venit la mine acasฤ o zi mai tรขrziu, cu flori, genunchii moi ศi un discurs de iertare pe buze. L-am lฤsat sฤ vorbeascฤ, sฤ se chinuie, sฤ se justifice. Apoi i-am รฎnmรขnat plicul cu actele de divorศ deja semnate.
โAi avut totul,โ i-am spus. โศi ai aruncat totul pentru o aventurฤ care ศi-a explodat รฎn braศe. ศtii ce-i cel mai ironic? Cฤ รฎn noaptea aia, dacฤ tu ai fi fost pacientul, aศ fi fฤcut la fel. Te-aศ fi salvat. Dar nu pentru cฤ te mai iubesc. Ci pentru cฤ am demnitate. ศi tu nu.โ
A plecat fฤrฤ sฤ mai zicฤ nimic. A plecat cu flori, cu vorbele รฎn gรขt ศi cu viaศa lui prฤbuศitฤ ca o clฤdire veche demolatฤ din temelii.
Au trecut luni. Am rฤmas la Spitalul โSfรขnta Mariaโ, unde sunt acum ศefฤ de turฤ. Am รฎnceput sฤ-mi trฤiesc viaศa cu altฤ claritate. Mi-am cumpฤrat un apartament nou. Am adoptat un cรขine. Am รฎnceput sฤ rรขd din nou. Lumea nu s-a sfรขrศit. S-a curฤศat.
Uneori, oamenii รฎศi rup inima nu pentru cฤ te urฤsc, ci pentru cฤ nu se pot iubi pe ei รฎnศiศi รฎn prezenศa ta. Le reaminteศti cine nu sunt. Le arฤศi oglinda. ศi nu toศi suportฤ adevฤrul.
Dar eu? Eu l-am privit รฎn faศฤ. L-am รฎnfruntat. ศi am mers mai departe. Cu capul sus. Cu bisturiul รฎn mรขnฤ. ศi cu sufletul vindecat.
Asta a fost cea mai grea noapte din viaศa mea. Dar ศi noaptea รฎn care m-am renฤscut.




