Sâmbăta lui Lazăr, tradiții și obiceiuri. Ce e interzis să faci înainte de Florii? Conform tradiției populare, ultima sâmbătă dinaintea Săptămânii Patimilor Domnului este cunoscută drept „Sâmbăta lui Lazăr”. Totodată, astăzi sunt prăznuiți și următorii mari sfinți.

Sâmbăta lui Lazăr, tradiții și obiceiuri. Ce e interzis să faci înainte de Florii

Sărbătoarea de astăzi, 24 aprilie, este cunoscută și sub numele de „Moşii de Florii” sau „Sâmbăta Morţilor” iar în toate bisericile din ţară se fac slujbe de pomenire a celor adormiţi.

„Îndată ce l-a chemat pe nume, Lazăr a ieşit viu din mormânt, revenind la această viaţă din care plecase, asemenea unui om trezit dintr-un somn adânc”, scrie Doxologia.

Conform tradiției populare, în Sâmbăta lui Lazăr gospodinele trebuie să facă plăcinte şi să le dea de pomană. Totodată, în satele din sudul României se practică mersul cu vaiul.

Sâmbăta lui Lazăr, tradiții și obiceiuri. Ce e interzis să faci înainte de Florii

Un alt obicei din popor arată că fetele împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă. Tot cu ocazia acestei mari sărbători, fetele îşi puneau flori în cap şi cântau despre înmormântarea lui Lazăr.

Fiind în Postul Mare al Sfintelor Paşti, credincioşii trebuie să dea de pomană alimente de post. Printre alimentele respective trebuie să fie și un pahar cu colivă, drept pomenire pentru cei adormiți.

Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta lui Lazăr

În această zi, copiii colindă vecinii și prietenii cu crenguțe de salcie sfințite la biserică. În acest colind se regăsesc urări de bine și de sănătate. Mai mult de atât, cântecele copiilor povestesc despre Iisus Hristos, din generație în generație. Colindătorii sunt primiți de către gazde cu multă fericire și căldură sufletească. Pentru a-i cinsti, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită. De asemenea, își exprimă starea de optimism și le spun cu credință: ,,Vă așteptăm și la anul!”. Bătrânii respectă tradițiile și îi răsplătesc pe aceștia cu ouă albe nefierte, pentru a fi vopsite de Paște.

În Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele pregătesc plăcinte și le dă de pomană vecinilor, musafirilor, rudelor. Dacă femeile prepară plăcinte, fetele plantează flori. Acest lucru le face să fie convinse că doar cele sădite în această zi vor fi pline de ramuri înflorite.

În mai multe regiuni ale țării, fetele mai mici se îmbracă cu rochii albe, merg cu colindul prin sat și spun povestea sărmanului Lazăr, care a murit de tânăr. Gospodarii le cinstesc pe fete cu ouă, care urmează a fi încondeiate în Joia Mare.

În trecut, în Sud, de Sâmbăta Floriilor se mergea cu Vaiul. Acest obicei era, de fapt, un imn religios. De asemenea, pe vremuri, în Muntenia, fetele împodobite cu salcie cântau la fiecare poartă. În schimb, ele primeau ouă.

Ce rugăciune este bine să rostiți în această zi?

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.   Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!