Într-o analiză profundă asupra scenei politice din România, scriitorul și istoricul Stelian Tănase a disecat evoluția curentului suveranist, având în centru figura controversată a lui Călin Georgescu.

În ciuda eforturilor sale, se pare că din punct de vedere politic, drumul lui Georgescu se apropie de final, chiar dacă el continuă să rămână în atenția publicului.

Cu apropierea alegerilor prezidențiale, Tănase anticipează că George Simion va putea să atragă doar o parte dintre alegătorii care l-au susținut anterior pe Georgescu.

Acest lucru se datorează faptului că, la alegerile anterioare, voturile au fost mai degrabă un protest împotriva sistemului decât un sprijin real pentru Georgescu.

Acest punct de vedere este subliniat de lipsa imaginii unui lider autentic pe care Georgescu a încercat s-o proiecteze. „Georgescu e terminat, cu el s-a terminat. (…) Nu-l iubește nimeni. Nu are nimic carismatic în el, deși face pe Mesia”, comenta Tănase cu referire la capacitatea sa de a atrage masele.

Pe lângă toate acestea, Tănase evidențiază complexitatea situației actuale a lui Georgescu, comparativ cu finalul anului 2024.

Schimbările rapide din dinamica politică îl afectează mai mult, punând sub semnul întrebării capacitatea sa de a mai influența electoratul.

„Contextul se schimbă, datele sunt altele, oamenii sunt alții și ce așteaptă lumea este iar altceva. Nu cred că Georgescu își poate prelungi cariera”, explică istoricul.

Este de asemenea observabil cum Georgescu evită să-și declare explicit susținerea pentru George Simion la apropiatele alegeri, probabil pentru a încerca să-și păstreze relevanța politică. Nominalizarea unui succesor direct ar putea diminua și mai mult influența sa deja redusă.

Referindu-se la potențialul lui George Simion de a câștiga întreaga bază electorală suveranistă, Tănase rămâne sceptic.

„Va prelua niște voturi, pentru că acel electorat captiv va dori să aibă o opțiune, dar convingerea mea este că nu va putea să-i atragă pe toți. Pentru că votul nu a fost pentru Georgescu, ci împotriva sistemului”.

Astfel, concluziile istoricului vin să sublinieze dificultatea cu care se confruntă suveraniștii în actualul peisaj politic, reflectând o schimbare evidentă a priorităților și așteptărilor societății.

Te invităm să ne împărtășești opiniile și comentariile tale despre această analiză! Cum vezi viitorul suveranismului în România? Există loc pentru o renaștere politică sau asistăm la începutul sfârșitului acestui curent?