Joia care precedă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, sărbătoare ce are loc în fiecare an pe 29 iunie, este un moment cu o profundă încărcătură spirituală.

În posturile dedicate acestor apostoli remarcabili, se păstrează tradiții vechi și interdicții transmise din generație în generație. În zonele rurale ale României, bătrânii ne avertizează că nerespectarea acestor obiceiuri din Joia „de dinaintea lui Sânpetru” poate să atragă probleme în familie sau chiar pierderi materiale.

Aceasta zi reprezintă o etapă semnificativă în Postul Sfinților Petru și Pavel, ce ne aduce reguli nescrise, respectate cu sfințenie în multe regiuni. Toate aceste superstiții își propun să protejeze casa, recoltele și sănătatea celor care o locuiesc.

Interdicția de a spăla și coase în această zi

O regulă bine cunoscută este evitarea activităților casnice precum spălatul sau cusutul. Femeile sunt sfătuite să nu lucreze cu acul, mașina de cusut sau să spele rufe, pentru că se spune că aceste gesturi ar aduce ghinion familiei.

Se crede că „acele înțeapă norocul” și că spălatul „întoarce rodul casei”. Așadar, curățenia și rugăciunea sunt preferate, iar munca fizică este văzută ca o ofensă adusă sfinților prăznuiți.

În zone precum Banat, rufele curate se pun la loc devreme, pentru a evita spălatul în ziua următoare. Proverbul „Joia lui Sânpetru nu se spală, că-ți pierzi sporul în casă” este bine înrădăcinat în cultura locală.

Fără foc în cuptor și gătit de pâine sau cozonaci

O altă restricție este legată de evitarea focului pentru copt pâine, colaci sau cozonaci. Aprinderea focului simbolizează transformarea, ceea ce tulbură echilibrul spiritual al zilei.

Gospodinele pregătesc mâncarea cu o zi înainte, evitând preparatele care cer gătire. Aceasta vine și din credința că Sfinții Petru și Pavel se arată prin foc pentru a verifica pregătirea credincioșilor pentru sărbătoare. Astfel, aprinderea focului poate jigni spiritul postului.

Interzis: țesutul, torsul și frământatul

Interdicțiile zilei se extind și asupra țăsăturii, torsului sau frământatului. În Oltenia și Muntenia, femeile evită fusul, caierul sau războiul de țesut, gândind că „tot ce se toarce în ziua asta se rupe înapoi în iarnă”.

Frământarea aluatului este văzută ca un sacrilegiu, strâcând rânduiala postului și atrăgând nenorociri. Zicala spune „frământatul în Joia Sfinților te leagă la spor și noroc”.

Evitați ouăle și produsele lactate

Restricțiile alimentare includ și evitarea ouălor, laptelui sau brânzeturilor, care pot „supăra sfinții”. Se spune că alimentele lactate consumate aduc boală animalelor.

În Ardeal, se crede că mâncatul de ouă în această zi împiedică puii să iasă din ouă. În Moldova, tradiția aduce un mini-canon, ținând post total până la apus, simbolizând purificarea înainte de sărbătoare.

Evitarea muncilor pământului

Totodată, bărbații sunt sfătuiți să nu muncească pământul, să nu iasă la câmp, ori să evite plugul sau grebla. Se crede că munca pământului aduce secetă și boli. Unii gospodari marchează ziua cu o cruce pe calendar, subliniind interdicția de a munci fizic.

În Maramureș, crezul este chiar mai sever, spunând că lucrul în Joia aceasta îl privează de „noroc la grâu” pe cel care îndrăznește să lucreze.

Activități benefice în Joia înaintea sărbătorii

Deși interdicțiile sunt numeroase, ziua este potrivită pentru rugăciune, spovedanie și fapte bune. Cine oferă de pomană este protejat de boli. Se recomandă împărțirea colăceilor și altor bunuri, act ce duce rugăciunile mai repede spre cer.

Aprinderea unei lumânări pentru cei adormiți este un act simbolic. Se crede că Sfinții Petru și Pavel lasă sufletele să se apropie de cei vii în această zi.

În unele sate, se citesc rugăciuni și se țin slujbe pentru sănătate și dezlegarea necazurilor.

Credințe despre vise și fenomene cerești

Se crede că ziua este plină de energie, iar visele din noaptea următoare sunt premonitorii. Visele curate indică suflet pur, iar focul visat aduce îngrijorare de ceartă. Privitul cerului poate oferi semne astrale importante – „stelele cad” și Sânpetru notează norocul fiecăruia. În Bucovina, norii roșiatici din această noapte prevestesc o toamnă aspră și secetoasă.

Totul se reduce la coacerea sufletelor pentru recoltă și viață. Gândurile și faptele bune au o putere dublată. Respectarea interdicțiilor aduce binecuvântarea sfinților.

Ne-ar plăcea să știm ce părere aveți despre aceste tradiții. Vă invităm să ne împărtășiți gândurile și comentariile voastre!