La începutul lui ianuarie, calendarul creștin-ortodox ne aduce două mari sărbători: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) și Botezul Domnului (6 ianuarie).

Aceste zile sunt încărcate de semnificații profunde pentru credincioșii din România, oferindu-le ocazia de a participa la slujbe religioase dar și la tradiții și obiceiuri populare străvechi.

Chiar dacă Boboteaza este o sărbătoare cu accent puternic religios, există și o multitudine de obiceiuri laice menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate celor care le urmează.

Pe 5 ianuarie, în ajun, se intră într-o perioadă de post și rugăciune. Această zi este strâns legată de ritualul sfințirii apelor, un obicei încărcat de spiritualitate și semnificații pe care multe comunități îl respectă cu sfințenie.

Tradițiile din Ajunul de Bobotează

Ajunul Bobotezei este un moment special pentru credincioși. Postul negru este urmat cu strictețe, iar preoții își continuă misiunea de a sfinți locuințele enoriașilor, dăruindu-le binecuvântarea divină.

Tot în această zi, în biserici se desfășoară slujbe speciale pentru sfințirea apelor. În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, agheasma sfințită este împărțită credincioșilor.

Aceasta este considerată purificatoare și se spune că, dacă este păstrată corect, nu se va altera niciodată. Credincioșii pot consuma agheasma între 6 și 14 ianuarie, iar ulterior, o pot folosi pentru binecuvântarea casei sau a grădinii.

În anumite zone, se pregătește o masă specială în ajun de Bobotează. Chiar dacă ziua este de post, bucatele amintesc de masa de Crăciun. Pe masă se așează fân sau otavă sub fața de masă, iar în colțurile mesei se pun bucăți de sare.

Bucatele tipice includ coliva, o fiertură de prune sau perje afumate, borș de fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci și pește prăjit. De asemenea, plăcintele de post cu varză acră sau cu mac sunt favoritele.

Este important ca nimeni să nu guste din aceste bucate înainte de sosirea preotului care aduce sfințirea, cunoscută și ca „Iordanul” sau „Chiraleisa”. Mâncărurile sunt apoi date animalelor, cu scopul de a le proteja de boli pe parcursul anului.

Obiceiuri populare și superstiții de Bobotează

Ajunul Bobotezei este un moment propice pentru diverse obiceiuri și superstiții de care românii țin cont pentru a asigura bunăstarea viitorului an.

Se spune că cei care strănută în Ajun vor avea noroc peste an. Dacă apar brumă sau chiciură pe pomi, semnifică un an roditor. Alte semne prevestesc vremea: dacă picură de pe streșini, vara va fi ploioasă; dacă plouă în Ajun, tot anul va fi plin de precipitații. Se mai spune că direcția în care preotul stropește cu busuiocul va fi direcția de unde vor veni ploile.

Între obiceiurile speciale se numără Iordănitul. Tinerii merg din casă în casă în noaptea de Ajun, mai ales la familii cu fete de măritat, urând sănătate și belșug și stropind casele cu agheasmă.

În Mehedinți se practică Încurarea cailor: feciorii călare stropesc cu apă sfințită pe la casele oamenilor, dorindu-le prosperitate. În Bucovina și Munții Apuseni se desfășoară Ardeasca, un dans de sărituri peste foc realizat de tineri cu tăciuni de la focul săcălușelor.

Conform unei superstiții de Bobotează, porțile cerului se deschid iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor norocul în dragoste. Pentru a descoperi această ursită, fetele își pun sub pernă un fir de busuioc.

Se spune că, dacă postesc și se roagă Sfântului Ioan, îl vor visa pe alesul inimii. În alte regiuni, fetele frământă o turtă cu 9 degete și își leagă un fir de mătase roșie pe degetul inelar pentru a-și visa sortitul.

Ajunul Bobotezei este un moment care îmbină credința și obiceiurile culturale românești, oferind tuturor ocazia de a reflecta asupra credinței și de a împărtăși cu cei dragi momente de împlinire spirituală și personală.

Ne bucurăm să aflăm cum sărbătoriți ajunul Bobotezei în comunitatea voastră. Împărtășiți-ne gândurile și experiențele voastre în comentarii!