Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți cu mare fast în calendarul ortodox și cel catolic pe 21 mai. Această zi este dedicată amintirii împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Elena Augusta.

Tradiții și superstiții legate de Sfinții Constantin și Elena

Una dintre tradițiile care au loc pe 20 mai, ajunul sărbătorii, implică aducerea bujorilor în casă. Se spune că este esențial ca în fiecare locuință să există cel puțin trei bujori în boboci.

Aceștia sunt considerați purtători de sănătate. În plus, un membru al familiei ar trebui să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.

În mediul rural, oamenii evită muncile la câmp în această zi pentru a preveni eventualele neajunsuri. Nu se seamănă porumb, ovăz sau mei. Ziua este cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „Constantin Graur”, iar cei care dețin vii evită să lucreze pentru a proteja via de grauri.

În ziua Sfinților Constantin și Elena, păstorii decid cine va fi baciul și unde se vor amplasa stânele. De asemenea, stabilesc cine va avea grijă de oi pe durata pășunatului.

Gospodinele au obiceiul să stropească locuința cu apă sfințită și să aprindă tămâie. Conform tradiției, acest ritual ferește casa de spiritele malefice. În aceeași zi, în sate se organizează un foc mare, în jurul căruia oamenii se adună pentru a se proteja de rele.

O altă tradiție presupune numărarea banilor. Ca bunăstarea să se adune în casă, bărbatul notează seria bancnotelor cheltuite zilnic. Se crede că astfel, banii rămân în casă și nu se risipesc.

Nu ar trebui să lipsească o icoană a Sfinților Împărați Constantin și Elena din nicio locuință. Aceasta este percepută ca un talisman care apără gospodăria de pierderi și de dușmani necunoscuți, având și puterea de a îndeplini dorințele rapid.

Sărbătoarea are o semnificație deosebită și pentru păsări, întrucât este ziua în care ele își învață puii să zboare.