Biroul Electoral Central (BEC) a hotărât să respingă candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din România, stârnind reacții puternice atât din partea susținătorilor săi, cât și a opozanților.

Votul decisiv, de 10 la 4, a fost influențat de nereguli identificate în declarația sa de avere, conform unor surse media locale.

Controverse privind candidatura lui Călin Georgescu

Duminică seară, susținătorii lui Georgescu s-au adunat în fața sediului BEC într-o atmosferă tensionată, manifestându-și nemulțumirea prin proteste.

Unii dintre aceștia au rupt gardurile de protecție ale instituției. Oficialii BEC au semnalat discrepanțe între declarația de avere actuală a candidatului și cea prezentată la scrutinul precedent, din noiembrie 2024.

Fostul judecător Cristi Danileț a explicat pe Facebook că „în cel mult 24 de ore decizia BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională conform Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României: Art. 29 (2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

Art. 30 (1) În cel mult 24 de ore candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz.

Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională. (2) Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, potrivit g4media.ro.

Impactul deciziei BEC

Cristi Danileț a reiterat pe rețelele sociale faptul că această hotărâre poate fi contestată la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore, iar conform legislației electorale, instanța are obligația de a soluționa contestațiile în maximum două zile, verdictul fiind final.

Proteste și declarații tensionate

În timpul protestelor, forțele de ordine au încercat să mențină calmul, utilizând spray-uri lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

Ana Maria Gavrilă, liderul partidului extremist POT, a calificat intervenția autorităților drept o „dictatură” și a criticat reacția disproporționată a acestora.

La rândul său, George Simion, liderul AUR, a considerat respingerea candidaturii drept „un nou abuz” și o continuare a ceea ce el numește „lovitura de stat” începută în decembrie 2020.

Decizia BEC, percepută de o parte a opiniei publice ca fiind arbitrară, riscă să amplifice tensiunile politice și să influențeze alianțele electorale.

Observatorii interni și internaționali monitorizează îndeaproape evoluția situației, mai ales în ceea ce privește contestarea deciziei și modul în care va fi soluționată. Indiferent de rezultatul final, acest episod subliniază provocările sistemului electoral românesc și necesitatea unor măsuri sporite de transparență și corectitudine în procesul democratic.

Write something…