Vladimir Putin a inițiat o campanie majoră de recrutare militară în Rusia, vizând înrolarea a 160.000 de tineri, aceasta fiind cea mai mare campanie din ultimii 24 de ani. În comparație cu anul trecut, numărul recruților a crescut cu 10.000.

Decizia vine în contextul în care Rusia continuă să fie implicată activ în conflictul din Ucraina, ceea ce a dus la o cerere ridicată de personal în cadrul armatei.

Creșterea vârstei pentru recrutare și clarificări oficiale

Viceamiralul Vladimir Tsimlyansky a explicat că nou-veniții vor face serviciul militar obligatoriu timp de un an.

„Acești cetățeni nu vor fi trimiși în zonele de luptă sau în unități militare desfășurate în zonele de operațiuni speciale”, a clarificat el.

Recent, modificările legislative au permis extinderea vârstei la care cineva poate fi înrolat, de la 27 la 30 de ani. Această măsură oferă armatei o bază mai largă pentru recrutare într-o perioadă în care Rusia se confruntă cu schimbări demografice semnificative.

Potrivit BBC, această decizie este un răspuns la o situație geopolitică complicată, unde Kremlinul urmărește să-și întărească armata ca reacție la acțiunile NATO.

Între timp, cererile de recrutare au fost trimise prin poștă și digital, prin platforma oficială Gosuslugi. Răspunsurile variază; unii văd recrutarea ca pe o datorie patriotică, alții sunt îngrijorați de siguranța celor înrolați.

Extinderea NATO și reacțiile Rusiei

Tensiunile dintre Rusia și NATO s-au amplificat recent, mai ales după ce Finlanda și Suedia au aderat la alianța nord-atlantică.

Aceste țări au o importanță strategică în Europa de Nord, iar Finlanda împărtășește cea mai lungă graniță terestră cu Rusia dintre toate țările NATO.

Moscova a întărit măsurile de apărare, considerând extinderea alianței o amenințare directă.

Un exemplu este acțiunea Finlandei de a se retrage din Convenția de la Ottawa, tratatul care interzice minarea antipersonal, și de a reintroduce aceste arme în dotarea armatei.

Această decizie marchează o schimbare majoră în politica de apărare a Finlandei și reflectă îngrijorarea autorităților finlandeze cu privire la posibilele conflicte din regiune.

Statele din apropierea Rusiei au reacționat similar. Polonia și țările baltice și-au exprimat îngrijorarea față de agresivitatea militară a Rusiei, luând măsuri pentru a-și consolida apărarea.

Acești vecini privesc mobilizarea Rusiei nu doar ca o necesitate internă, ci și ca o potențială pregătire pentru extinderea unui conflict armat în zona estică a Europei.

Pe scena internațională, mișcările Kremlinului sunt evaluate cu prudență. Liderii occidentali monitorizează atent trupele și schimbările legislative din Rusia, în contextul unui climat deja tensionat în regiune.

Până acum, comunitatea internațională adoptă o poziție de așteptare, în timp ce Rusia își remodelează strategia militară și își mobilizează resursele umane în funcție de realitățile curente.

Simțiți-vă liberi să vă împărtășiți gândurile și comentariile despre acest subiect important în secțiunea de mai jos!