Dan Capatos a făcut recent declarații despre Călin Georgescu, discutând și imaginea controversată a acestuia.

Jurnalistul a subliniat carisma candidatului surpriză la alegerile prezidențiale și a menționat că inteligența acestuia îi permite să comunice eficient.

Totuși, Capatos a exprimat rezerve cu privire la capacitatea lui Georgescu de a aborda în profunzime subiecte mai complexe.

„Am luat masa de câteva ori cu el, ceea ce-mi oferă o anumită cunoaștere a lui, fiindcă sunt prieten bun cu cineva care îl cunoaște bine. El este exact cum îl știau cei care l-au observat înainte să ajungă în turul doi.

O să se spună multe despre el și sunt convins că toată România va avea ocazia să-l cunoască, într-un fel sau altul.

Fiecare va avea o opinie despre el. Totuși, puținii care l-au cunoscut, l-au urmărit sau au avut încredere în el – nu știu câți au fost – simt ceea ce și eu am simțit.

Când am stat cu el la masă, Fiecareintrodus de acest prieten, i-am spus: „Ba, mănâncă-ti-aș gura ta. Eu am fost prieten cu Pavel Coruț. Ăsta pare să fie Pavel Corut al vremurilor noastre, cu teorii ciudate…”

Știi ce scria Pavel Coruț?

El vorbea despre cum suntem buricul lumii, cei mai capabili. Nu am crezut niciodată astfel de teorii. Am avut ocazia să mă împrietenesc cu Pavel Coruț, să-l cunosc personal.

Am fost la înmormântarea generalului Gușă pe vremea când făceam jurnalism serios. Am petrecut ore întregi schimbând idei cu el și îi spunea că nu cred în toate astea. Nici acum, în continuare, nu cred că suntem buricul. Dacă am fi fost cu adevărat centrul, s-ar fi văzut.

Nu știu ce idei are, pentru că în două-trei întâlnir de o oră-două, într-un grup mai mare la masă, nu mi-am format o opinie clară. Nu l-am căutat ulterior, mi s-a părut excentric.

Ideile sale sunt excentrice. „Noi suntem, domne, foarte multe idei” mi-a spus. Eu sunt nepot de preot, dar n-am avut niciodată genul acesta de „Crede și nu cerceta”. Da, și „Întoarce și obrazul celălalt”.

Și când începi să pui întrebări, pentru că totuși evoluăm ca știință. Nu vreau să creadă lumea că, Doamne ferește, devin necredincios. Dar sunt întrebări pe care le pui și la care nu prea găsești răspunsuri, iar atunci ți se spune: „Crede și nu cerceta, lasă că va fi bine”. Da, Doamne ajută, cred în Dumnezeu, dar nu am niște răspunsuri pe care să le pot verifica. Vreau să cercetez, dar tot nu… nimeni nu are răspunsul.

Nimeni nu s-a întors din lumea cealaltă să ne spună: „Da, domnule, am stat cu Barbosul la masă”. Nu avem toți prosoapele lui Dan Diaconescu să ne legăm la ochi.

Deci, mi se pare că rostogolește niște idei, care nu sunt deranjante sau care să te facă să te simți amenințat, cum ni se spune acum. Nici pe departe nu mi s-a părut un om care să ignore realitatea foarte grav, care să ne conducă în război, ceea ce probabil i se va reproșa de aici înainte.

Nu vreau să creadă cineva că sunt un susținător necondiționat al lui, poate cineva ar putea crede că facem acum reclamă. L-am cunoscut ca pe un tip… Mi se pare inteligent, are o capacitate asemănătoare predicatorilor de la televiziunile americane, cu acel „atingeți ecranul, atingeți ecranul”. Are un magnetism, o carismă. Ceea ce le-a lipsit celor care ne-au condus în ultimii 10 ani este clar super carismatic.

Inteligența îl ajută să vehiculeze idei. Totuși, nu știu cât de profund poate fi dacă este pus să analizeze atent și critic împreună cu specialiști din domenii diverse.

Dar, nu este neapărat treaba președintelui să știe totul. Poate gestiona aceste aspecte cu ajutorul consilierilor. Atât el, cât și Elena Lasconi, sunt convins că au mari lipsuri în multe zone. Totuși, această problemă se poate rezolva.

Nu cred sub nicio formă că este un om care vrea să ne predea rușilor, să ne ducă în război cu americanii sau să ne facă să renunțăm la NATO și UE. Mai degrabă cred că ar încerca să fie un fel de Orban al Ungariei, dar pentru România. Adică, „să mai acționăm și în interesul nostru personal”. Nu înseamnă că trebuie să lovim în interesele americane sau ale UE. Dar, „să nu ne mai supunem întotdeauna”.

Apropo de ceea ce spuneam, să ne punem întrebări, iar un jurnalist, cu atât mai mult, ar trebui să pună întrebări. Să se întrebe, să caute răspunsuri la lucrurile care îi sunt prezentate. Cred că nu ar fi rău dacă i-ar reuși acest aspect.

Nu sunt nici împotriva lui, nici a doamnei Lasconi, despre care cred că, dacă ar fi bine consiliată, ar putea fi un președinte mult mai bun decât am avut până acum. Și ar fi o premieră să avem o femeie președinte. Americanii nu au reușit încă. Ar fi un moment simbolic.

Repet, nu am nici simpatizanță, nici antipatie, cu niciunul dintre ei. Dar, dacă mă întrebați specific despre el, nu cred că este persoana care ne va distruge.

Repet, nu am intrat în profunzimile omului, n-am pretenția să afirm mai mult decât știu. L-am cunoscut așa, din întâmplare.

Dacă va reuși să devină un „Orban românesc” – îmi place ideea. Privesc cu admirație moderată la felul cum Orban reușește să mențină echilibrul într-o țară care are mult mai puține resurse față de noi. Cu ieșire la mare, cu alte avantaje… Reușește să țină echilibrul, să aibă ușile deschise peste tot.

De ce să nu fim și noi așa? Este rău? Nu zice nimeni că ne ducem la ruși.

Am văzut cât de rău este cu rușii, am văzut 50 de ani. Nu am cum să fiu adeptul lor. Eu am fost țărănist, am ascultat Europa Liberă toată copilăria. Nu mă poate bănui nimeni de vreo afinitate cu Estul. Dar asta nu înseamnă că nu poți recunoaște și greșelile celor din Vest.

Și atunci, dacă putem să evităm greșelile lor și să avem o relație bună cu Estul, să ne vedem de treaba noastră… să încercăm să mai îmbunătățim ce se mai poate îmbunătăți.

Nu cred că este atât de sumbru. Pe de altă parte, dacă mă întrebi și de Elena Lasconi, am și acolo o teorie. Poate fi un președinte bun și ea, bine consiliată. Sunt două doctrine total diferite.

De exemplu, ea este orientată spre progresism, un curent care începe să deranjeze oamenii normali și, prin „normali”, mă refer în primul rând la orientarea sexuală.

Acum, orice este „normal”, dar nu mi se pare acceptabil să ți se impună o anumită orientare, la fel cum eu nu mă duc cu soția mea să defilez pe Calea Victoriei pentru a declara: „Eu sunt heterosexual!”.

Am prieteni gay de când mă știu, și bi, și fete, și băieți, fără să am ceva împotriva lor, Doamne ferește! De ce trebuie să defilezi și să-ți impui dorințele altor oameni?

Exact, asta este! Forțele din spatele doamnei Lasconi și ceea ce reprezintă ea ca partid, din punct de vedere politic, sunt orientate spre acel domeniu. OK, foarte bine. Mi se pare că oamenii au început să fie un pic deranjați de insistența cu care li se impun anumite idei. Atât.

Altfel, foarte bine, mergem cu NATO, cu UE, nu avem altă opțiune. Este un moment în care societatea este masiv polarizată,” a spus Dan Capatos într-un podcast iAmNews.

Acum, la final, ne-ar placea sa aflam parerea voastra! Ce credeti despre cele discutate? Va rugam sa impartasiti comentariile dumneavoastra cu noi.