Pensiile riscă să se înjumătățească

Analiză: Sistemul de pensii din România sub presiune – Scăderi drastice în următoarele decenii

România se confruntă cu un val major de pensionări odată cu ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” – copiii născuți în anii 1967-1968, în urma politicilor demografice restrictive impuse de regimul comunist. Interzicerea avorturilor și a mijloacelor contraceptive a dus atunci la o explozie a natalității. Acum, această generație ajunge la vârsta pensionării, punând o presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii.

În condițiile în care în multe state europene cheltuielile cu pensiile depășesc 12% din PIB, România se aliniază trendului îngrijorător, pe fondul scăderii continue a natalității și al îmbătrânirii populației.

Franța și alte țări vest-europene avertizează deja că, fără reforme serioase, sistemele lor de pensii vor deveni nesustenabile – iar România nu face excepție.

Ce ne așteaptă în următorii ani

Previziunile arată că numărul de pensionari din România va crește de la 4,7 milioane în prezent la peste 6 milioane în următorii ani. Experții economici estimează că:

În 2040, pensia medie va reprezenta doar 30% din ultimul salariu mediu net.

În 2045, sistemul riscă să nu mai poată acoperi nivelul actual al cheltuielilor.

Până în 2075, se preconizează că pensiile vor acoperi doar 20% din venitul avut în activitate.

Scăderea natalității amplifică această criză: rata de nașteri în 2024 este cea mai mică înregistrată în ultimul secol, iar populația activă continuă să scadă accelerat.

Generația decrețeilor și impactul asupra sistemului

Începând cu anii 2025-2026, femeile născute în 1967-1968 vor avea posibilitatea să se pensioneze anticipat, în anumite condiții:

Femeile care au muncit minim 40 de ani se pot pensiona anticipat fără penalizare.

Pentru cei cu o perioadă de cotizare între 35 și 40 de ani, se aplică o reducere de până la 24% din pensie.

De asemenea, femeile care au crescut copii beneficiază de reduceri suplimentare ale vârstei de pensionare – câte șase luni pentru fiecare copil, până la maximum trei ani și jumătate.

De exemplu, o femeie cu 37 de ani de vechime care optează pentru pensionarea anticipată va suferi o scădere de 24% a cuantumului pensiei.

Cum funcționează sistemul de pensii astăzi

În România, pensiile sunt structurate în trei piloni principali:

Pilonul I: sistemul public de pensii, finanțat din contribuțiile plătite de angajați și angajatori.

Pilonul II: pensie privată obligatorie, unde 4,75% din contribuția socială merge către fonduri de investiții administrate privat.

Pilonul III: pensie privată facultativă, unde contribuțiile sunt voluntare și pot beneficia de avantaje fiscale.

Deși Pilonul II a fost gândit ca o soluție pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat, există temeri că, în contextul creșterii datoriei publice, se va pune problema naționalizării, după modele deja aplicate în Ungaria sau Polonia.

Ce pot face românii pentru un viitor financiar mai sigur

Specialiștii avertizează că, în lipsa unui plan personal de economisire, pensia de stat nu va mai asigura un trai decent. De exemplu, cineva care încasează acum un salariu de 7.000 de lei și se va pensiona în 2035, ar putea primi o pensie de doar 2.100 de lei, adică o treime din venitul său actual.

Soluțiile recomandate includ:

Contribuții constante la pensia privată facultativă (Pilon III).

Investiții în piața de capital, fonduri mutuale, imobiliare sau alte active.

Crearea unui plan personal de economii pe termen lung.

„Fără economii și investiții personale, șansele de a menține un standard de viață rezonabil după pensionare scad considerabil,” avertizează consultantul financiar Ion Soltinschi.

Tendințe viitoare: creșterea vârstei de pensionare și munca după pensionare

Este de așteptat ca vârsta de pensionare să continue să crească:

Femeile vor ajunge curând la 65 de ani ca vârstă standard de pensionare.

Pentru bărbați, experții vorbesc despre o creștere spre 68-70 de ani.

În timp ce în alte state europene, mai ales în țările nordice și baltice, un procent semnificativ dintre pensionari continuă să lucreze (peste 40%), în România doar 1,7% dintre pensionari rămân activi profesional după vârsta legală.

Concluzie: Fiecare este responsabil pentru viitorul său financiar

Românii trebuie să conștientizeze că, în contextul evoluției demografice și economice, pensia de stat nu va mai putea garanta un trai confortabil. Este esențial ca fiecare să înceapă să economisească și să investească cât mai devreme pentru a-și asigura o bătrânețe lipsită de griji.