Niciodată nu mi-aș fi imaginat că viața mea va lua o întorsătură atât de dramatică. Tot ce construisem în căsnicia mea s-a dovedit a fi o mare minciună.

Încrederea pe care o aveam în Maxim, soțul meu, era totală. Totuși, am descoperit o trădare atât de adâncă, încât mi-a zdruncinat lumea. Însă, nu aveam de gând să-l las pe el și pe mama lui să scape nepedepsiți.

Urmau să regrete amarnic ceea ce au făcut.

TOTUL a început cu mici lucruri aparent neînsemnate.

O ceașcă dragă mie a dispărut, apoi cerceii mei cu safire și, mai târziu, un fular de mătase. Când l-am sunat pe Maxim pentru a-i cere lămuriri despre disparițiile ciudate, el a râs de mine, spunându-mi că sunt uitucă.

În același timp, insista tot mai mult să ipotecăm apartamentul pentru o investiție. Am refuzat, simțind că ceva nu era în regulă.

Înainte de a pleca în vacanță, am decis să instalez camere în apartament. Aveam nevoie de răspunsuri. Nu știam însă că acele camere îmi vor dezvălui un adevăr care avea să îmi schimbe viața pentru totdeauna.

Pe când eram în vacanță și mă bucuram de soare și mare, am verificat imaginile surprinse de camere și am văzut ceva șocant. Soacra mea, Valentina, intra în apartament alături de Maxim, deși el ar fi trebuit să fie la serviciu.

Ceea ce a urmat m-a lăsat fără cuvinte. Vorbeau în voie despre cum să mă preseze să iau un împrumut, batjocorindu-mă și numindu-mă „proastă”, ușor de manipulat. Apoi, o femeie necunoscută pentru mine, pe nume Alina, a apărut alături de doi copii, numindu-l pe Maxim „tata”.

Planul lor era clar: să mă ia de soție, să acapareze bunurile mele și să mă părăsească atunci când nu le-aș mai fi fost necesară. În loc de mâhnire, am simțit cum furia se transforma în hotărâre.

Am vândut apartamentul unui fost coleg de clasă, Semyon, și m-am pregătit să plec. Maxim s-a întors acasă doar pentru a afla că lacătele fuseseră schimbate, hainele mamei lui au fost aruncate, iar el însuși a fost evacuat.

Ca ultimă lovitură, a descoperit că șamponul pe care îl lăsasem i-a transformat părul într-un roșu aprins — o ultimă atingere a răzbunării mele.

Pe când sorbeam din cafea în tren, lăsându-mi vechea viață în urmă, am simțit o eliberare copleșitoare. Maxim și mama lui m-au subestimat, dar nu aveau să uite prea curând lecția pe care le-am dat-o.

La urma urmei, răzbunarea este cel mai bine servită rece.

Așadar, dragi cititori, ce părere aveți?

V-ați simțit vreodată trădați de cei dragi? Cum ați reacționat? Așteptăm să ne împărtășiți poveștile voastre și cum ați depășit momentele dificile din viață.