După cum s-a menționat recent, noul proiect de lege privind pensiile a fost înaintat comisiilor din Senat pentru a fi supus verificării și aprobării, urmând apoi să fie supus votului final în Camera Deputaților. Acest document suferă numeroase modificări, inclusiv reglementări referitoare la criteriile de pensionare pentru românii eligibili în 2024. Continuă lectura pentru a descoperi schimbările aduse de noua lege a pensiilor.
Noul cadru legal privind pensiile și modificările aduse întregului sistem
În prezent, aproximativ cinci milioane de români beneficiază de pensii în România, justificând necesitatea unei astfel de legi, mai ales în contextul inechităților persistente de-a lungul timpului.
Pe de altă parte, propunerea legislativă, care va revoluționa în totalitate modul de funcționare a sistemului public de pensii, a fost impusă și prin angajamentul asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), motiv pentru care presiunea schimbării legislației era deja resimțită încă din 2021.
Pentru cei aproximativ cinci milioane de români care se retrag la pensie, noua lege va introduce formule de calcul noi (detalii pe care le-am prezentat recent), dar va ajusta progresiv limita de vârstă pentru ambii sexi, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, aducând modificări la pensiile anticipate și la cele de boală.
Schimbările prevăzute în noul proiect de lege privind pensiile
Una dintre marile probleme ale sistemului public de pensii constă în dezechilibrul dintre numărul pensionarilor și cel al contribuabililor la fondurile de pensii, raportul fiind în favoarea primilor, ceea ce generează un randament extrem de scăzut și, din nou, impune presiuni semnificative asupra celor care plătesc lunar contribuții.
Din acest punct de vedere, noua lege a pensiilor nu aduce schimbări semnificative, având în vedere că declinul numărului de angajați nu este o consecință a acesteia, ci derivă din proasta gestionare a economiei și absența unei creșteri socio-economice atractive pentru cei care ar putea contribui la forța de muncă din România, și nu în alte țări ale lumii.
Performanța fondurilor de pensii și contribuțiile plătite de angajații români sunt strâns legate, iar în absența unei creșteri a numărului de contribuabili, există riscul falimentului să se resimtă.
Cine sunt românii care îndeplinesc condițiile de pensionare în 2024
Din perspectiva noilor reglementări, cea mai semnificativă modificare este legată de vârsta la care bărbații se pot pensiona, care rămâne fixată la 65 de ani, fără a mai cunoaște creșteri. Astfel, cei născuți în 1959 se află printre românii care pot solicita pensionarea în 2024 conform noii legi.
Conform promisiunilor venite de la Palatul Victoria, acești români ar urma să beneficieze de o pensie majorată, având în vedere că, începând cu 1 ianuarie 2024, pensia minimă va fi majorată, iar în cazul acestora, adică românilor care se pot pensiona în 2024, creșterea procentuală se situează la 13,8%.
Pe de altă parte, în conformitate cu noile prevederi legislative, s-a stabilit și care sunt femeile care vor avea dreptul la pensie în anul următor. În prezent, limita de vârstă pentru femei a crescut la 62,1 ani, urmând să ajungă la aceeași valoare cu cea a bărbaților până în 2026. Astfel, în 2024, femeile cu vârsta cuprinsă între 62 și 63 de ani, născute în 1961 și 1962, vor putea solicita pensionarea, iar cuantumul pensiei va fi calculat conform noilor formule și, evident, majorat.
Legea privind pensiile va conduce la o creștere semnificativă a pensiilor mici, cu un procent calculat care atinge 112%. Este de așteptat să se aștepte votul din Senat și, ulterior, din Camera Deputaților (ca for decizional), și este foarte probabil ca până la 31 decembrie, legea să fie promulgată de către președinte.