Legenda spune că înainte de bătălia cu Maxențiu, împăratul Constantin a fost martorul unei viziuni spectaculoase.

Pe cer, s-a arătat o cruce strălucitoare cu inscripția „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Inspirat de această viziune, Iisus Hristos i-a apărut în vis, îndrumându-l să pună crucea văzută pe steagurile soldaților săi.

Astfel, Constantin a câștigat bătălia și a devenit un împărat renumit.

După ce a preluat puterea, Constantin a adus o schimbare importantă, punând capăt persecuțiilor creștinilor din imperiul său. A impus nu doar toleranța religioasă, dar a și oferit sprijin și a redat creștinilor bunurile care le-au fost luate.

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin, a fost cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Este cunoscută pentru contribuția sa semnificativă la construirea Bisericii Sfântului Mormânt, a Bisericii din Bethleem, a celei din Nazaret și a altor numeroase și importante edificii de cult.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Împărați Constantin și Elena

Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena este înconjurată de tradiții care înfrumusețează viața satului românesc. Casele sunt stropite cu agheasmă și tămâie, ritual care este considerat o metodă eficientă de a alunga spiritele rele.

În anumite colțuri ale țării, în curțile gospodarilor, se aprinde un mare foc prin al cărui fum trec animalele domestice, ca o protecție împotriva răului. Se spune că acest foc are puterea de a proteja nu doar gospodăria, dar și pe cei ce o îngrijesc, îndepărtând forțele malefice.

Alte superstiții indică faptul că tot ce este plantat în această zi nu va rezista, și de aceea, oamenii evită să lucreze pământul. Tot în ziua de Sfântul Constantin și Elena, se stabilesc locurile pentru stâne și se decid păzitorii oilor.

Bucuria adusă de bujorii înfloriți este și ea integrată în tradiție. Se consideră că familia care aduce în casă cel puțin trei bujori înfloriți va avea parte de armonie și liniște pe tot parcursul anului. Femeile duc de asemenea aceste flori la biserică, unde le aștern la icoana Sfântului Împărați Constantin și Elena.

Ce să nu faci de Constantin și Elena

Pe 21 mai, orice muncă agricolă este strict interzisă. Se afirmă că cel care va încălca această rânduială va atrage asupra sa pierderi pe întregul an, iar recoltele sale vor fi distruse atât de secetă, cât și de atacurile păsărilor.

În ziua aceasta, chiar și udarea plantelor este de evitat, căci există credința că se vor ofili.

Este o zi în care nu ar trebui tunse vițele de vie, din teamă că graurii vor devasta viile, descoperind strugurii. Nici buruienile sau frunzele uscate nu trebuie îndepărtate în această zi, conservându-se astfel armonia și echilibrul natural.

O superstiție interesantă avertizează gospodarii să nu-și lase câinii pe ulițele satului, din cauză că aceștia ar putea să se piardă și să nu mai revină niciodată acasă.

Este bine să se evite conflictele de orice fel și nici să nu se acorde sau să se ceară împrumuturi de bani. În plus, spălarea, cusutul sau orice altă muncă în casă sunt de asemenea neindicate.

Vă rugăm să ne împărtășiți gândurile și comentariile dumneavoastră despre tradițiile și obiceiurile de Sfinții Constantin și Elena, în secțiunea de comentarii de mai jos!